— Vorbim aici de președintele țării, se stropși secretarul. Captiv în iadul numit New York. Dacă nu-l scoatem de acolo, asta ar putea duce la război total. — Cum adică?, întreabă Hauk. — Are legată de încheietura mîinii o servietă în care se află o casetă. Pe casetă este înregistrat un mesaj vocal vorbește despre o nouă mega armă, o bombă de fuziune care…. — Nu contează!, izbucni Hauk. Cît timp mai avem? — Mai puțin de douăzeci și patru de ore, răspunse secretarul. — În veci nu putem pătrunde acolo cu trupe, spuse Hauk, plimbîndu-se de ici-colo. Dar un om singur… ce s-ar putea strecura neobservat… — Cine? — Avem aici un deținut pe nume Plissken. Snake Plissken. ____________ 
Escape from New York – romanul scris de Mike McQuay și publicat în 1981 de Bantam Books – este mai mult decît o simplă novelizare a filmului cult regizat de John Carpenter. În timp ce pelicula originală se concentrează pe acțiune pură și atmosferă distopică, cartea oferă un univers mult mai bogat și o introspecție neașteptată în trecutul personajelor. De fapt, mulți cititori, printre care mă număr, consideră cartea mai bună decît filmul atunci cînd vorbim de profunzime. Sau, mai precis spus, în părțile unde povestea se suprapune cu filmul, cartea e la fel de bună, dar devine net superioară cînd începe să exploreze ce nu s-a văzut pe ecran. Spre exemplu, Snake Plissken nu intră în închisoarea Manhattan (transformat în zonă de detenție de maximă securitate după colapsul societății) decît la pagina 85 a acestei cărți destul de subțirică. Asta înseamnă că cititorul are timp să afle, în detaliu: cum a jefuit Snake o bancă și a evadat prin rețeaua de metrou intercontinentală (!), ce s-a întîmplat cu el în armată, la Leningrad, și cum și-a pierdut acolo ochiul, de ce a ajuns să arunce cu un cocktail Molotov într-o mașină de poliție în chiar prima zi după ce a fost eliberat, cum este măcinat constant de durere și astfel împins la marginea nebuniei, și, foarte uman, de ce în cele din urmă pur și simplu nu-i mai pasă de nimic. Mai mult, cartea ridică și cortina asupra unor detalii picante și dure: aflăm că Snake se menține ca dur inflexibil și cinic printr-un consum constant de metamfetamină, că războiul chimic mondial a lăsat urme adînci asupra psihicului supraviețuitorilor (locuitorii din New York sînt mai nebuni decît ar fi fost altfel), și chiar dezvăluie că celebra casetă purtată de președinte nu conține mesaje de pace, ci planurile unei bombe nucleare fără radiații, un as în mînecă pentru supremația SUA. În plus, se deschid noi fire narative, inclusiv o revelație neașteptată despre fiul lui Hauk, comisarul care îl recrutează pe Snake pentru misiune. Relația dintre Hauk și Snake capătă astfel o altă adîncime, ambii fiind prezentați ca niște veterani de război deziluzionați, uniți și despărțiți în același timp de propriile traume. Proza lui McQuay este concisa și tăioasă – unii au criticat-o pentru lipsa descrierilor, dar tocmai asta e farmecul: știm deja cum arată Snake și Duke, nu trebuie să ni se mai „arate” a treia oară. Textul merge direct la esență, vorbind despre mizerie, durere, cruzime, fără să piardă vremea prin volute lirice. În timp, romanul tipărit a devenit o piesă de colecție pentru fanii genului. Se găsește sporadic pe site-uri ca eBay sau Amazon, adesea la prețuri care reflectă caracterul lui „cult”. Există și o ediție în germană („Flucht aus New York”, Bastei Lübbe), precum și extinderi ale universului prin benzile desenate BOOM! Studios, care continuă aventurile lui Snake după evenimentele din film. În concluzie, dacă vrei să știi de unde i-a venit porecla Snake, cum și-a pierdut ochiul, de ce îi e indiferent totul și ce îl mînă înainte, romanul lui McQuay e locul perfect unde să afli toate astea – și încă mult mai mult. La naiba, cum zicea Irina Margareta N, totul e aici și e super tare!
