Într-un peisaj de munte, undeva în Imperiu, o mînă de rebeli atacă o garnizoană imperială pentru a fura fonduri și a le folosi pentru a aprinde scînteia unei revolte la scară galactică. Este premisa unuia dintre cele mai tensionate episoade din seria Andor, difuzată pe Disney+. Dar ceea ce ar putea părea un simplu episod de „space opera” se dovedește, la o privire atentă, un ecou aproape fidel al unui eveniment istoric real: jaful de la Tiflis, organizat în 1907 de un tînăr pe nume Ioseb Besarionis dze Djugașvili. Da, exact, Stalin.
Jaful din Tiflis
Pe 13 iunie 1907, în miezul zilei, în Piața Erevan din Tiflis (azi Tbilisi), un grup de revoluționari bolșevici atacă un vehicul al Băncii de Stat ruse, aflat sub escortă militară. Operațiunea fusese planificată cu minuțiozitate: grenade aruncate din tramvaie, revolvere ascunse sub haine, cai de schimb așteptînd la colț de stradă, complici infiltrați printre trecători.
În doar cîteva minute, întreaga piață a fost cuprinsă de haos: explozii, focuri de armă, țipete și fum. La final, atacatorii au dispărut cu aproximativ 300.000 de ruble, o sumă enormă, destinată finanțării rețelelor bolșevice clandestine.
Coordonatorul din umbră? Ioseb Besarionis dze Djugașvili, cunoscut mai tîrziu lumii întregi drept Iosif Vissarionovici Stalin. Pe atunci, era doar un tînăr radical georgian, format în subteranele mișcării marxiste, care îmbina ideologia cu crima organizată într-un mod pe cît de eficient, pe atît de cinic.
Aldhani: spațiul reimaginat ca Imperiu Țarist
Creatorul serialului Andor, Tony Gilroy, a recunoscut că episodul „The Eye” — centrul arcului narativ despre jaful de la Aldhani — s-a inspirat direct din episodul istoric de la Tiflis. Și nu e greu de observat paralela: Fonduri publice concentrate într-un singur transport, un grup mixt de rebeli: unii idealiști (Nemik), unii oportuniști (Skeen), un infiltrat imperial (Vel), și un nou venit misterios (Cassian Andor) și o ideologie în formare, încă necoagulată în structuri rigide, dar deja dispusă la sacrificii.
Diferența esențială este că în timp ce istoria sovietică l-a transformat pe Stalin într-un „om providențial” și a șters caracterul criminal al jafului, Andor nu idealizează nimic. Ba dimpotrivă — scoate la suprafață ambiguitatea morală a revoltei: moartea lui Nemik, trădarea lui Skeen, pragmatismul rece al lui Luthen. Nu e vorba de eroi, ci de oameni măcinați de disperare și compromisuri.
Cassian Andor – un Stalin cu conștiință?
Paralela nu se oprește la evenimente. Personajul Cassian Andor poate fi citit ca o versiune moral reflectivă a tînărului Stalin. Amîndoi provin din medii marginale, amîndoi sînt luptători versați, amîndoi își găsesc locul într-o mișcare radicală care își propune să răstoarne un sistem opresiv. Dar aici apare diferența esențială: Cassian nu e un fanatic, el ezită, se retrage, cere plată, pune întrebări.
Stalin, în schimb, nu a ezitat niciodată. Din momentul în care a aruncat primele grenade în piața Erevan din Tiflis, a fost convins că scopul justifică mijloacele. Iar acest absolutism moral avea să devină mai apoi fatal pentru zeci de milioane de oameni.
Nemik și Troțki: idealismul teoretic
Un alt ecou subtil, dar semnificativ, este cel dintre Karis Nemik, tînărul teoretician al rezistenței din Andor, și Lev Davidovici Troțki, părintele intelectual al revoluției bolșevice. Amîndoi cred în moralitatea cauzei, în forța ideilor și a cuvîntului scris. Amîndoi sînt marginalizați de propria mișcare: Nemik moare strivit de o încărcătură metalică, în plin elan revoluționar; Troțki e exilat, apoi asasinat de NKVD, ucis cu un piolet în Mexic.
Ambii simbolizează idealismul care aprinde revoluția, dar care e în cele din urmă sacrificat de propria creație.
Revolta în ficțiune și în istorie: unde tragem linia?
Ce face Andor remarcabil nu e doar împrumutul de teme istorice, ci modul matur în care le reinterpretează. Serialul nu ne cere să aplaudăm rebeliunea. Ne cere să o înțelegem. Să acceptăm că revoluțiile nu încep cu aplauze și steaguri, ci cu sînge, confuzie și decizii îndoielnice din punct de vedere moral.
La fel ca în Rusia lui 1907, mișcările subversive din universul Star Wars nu sînt pure. Dar poate tocmai asta le face relevante pentru spectatorul adult. Andor nu e o poveste despre bine și rău, ci despre prețul pe care îl plătesc cei ce aleg să se ridice împotriva unui sistem totalitar.
Cuvînt de încheiere: de la Tiflis la Aldhani
Într-o lume în care divertismentul tinde spre simplificare și eroi unidimensionali, Andor aduce în prim-plan complexitatea istoriei. Faptul că un jaf orchestrat de Stalin a putut inspira una dintre cele mai bine scrise episoade de televiziune SF spune multe despre ciclurile istoriei și despre tentația eternă a sacrificiului pentru o cauză — reală sau imaginară.
Iar cînd urmăriți scena jafului de la Aldhani, cu muzica crescendo și cerul brăzdat de meteori, amintiți-vă: în 1907, o explozie a zguduit Tiflisul. Și din acea explozie avea să se nască unul dintre cele mai cumplite regimuri ale secolului XX.
