Curt Siodmak: de la matematică la pionieratul horror-ului hollywoodian
Curt Siodmak s-a născut la 10 august 1902 în Dresda, Germania într-o familie evreiască. A urmat studii avansate, a obținut un doctorat în matematici în 1927 și a lucrat ca inginer și reporter, înainte de a se orienta spre literatură și cinematografie.
În anii ’20, apare pe platoul de turnarea a filmului „Metropolis” (1927), unde a fost angajat ca figurant, eveniment care îi oferă acces privilegiat la lumea cinematografiei.
La scurt timp, și‑a investit economiile în realizarea filmului experimental Menschen am Sonntag („Oamenii duminicii”, 1930), co-regizat de fratele său Robert și alți creatori importanți ai vremii. Primele sale romane, inclusiv F.P.1 Antwortet Nicht (1931), au fost adaptate pentru cinema, confirmîndu-i abilitățile narative timpurii.
Expansiunea nazismului l‑a marcat profund, în urma unui discurs antisemit al lui Goebbels din 1933, Siodmak a părăsit Germania, trecînd prin Elveția, Franța și Anglia, înainte de a emigra în Statele Unite în 1937.
Odată ajuns în America, Siodmak a revoluționat horror‑ul hollywoodian. În 1941, a semnat scenariul pentru The Wolf Man, film care a definit elemente esențiale ale mitologiei licantropului: semnul pentagram, glonțul de argint, și un vers poetic devenit cult și definitoriu al genului: „Even a man who is pure of heart, and says his prayers by night / May become a wolf when the wolfsbane blooms and the autumn moon is bright” (Chiar și cel cu inima curată, care se roagă noaptea, poate deveni lup cînd înflorește lupina și luna de toamnă strălucește.).
El însuși recunoștea că experiența sa de viață, evreu în Germania nazistă, a contaminat profund subtextul filmului, opinînd chiar: „I am the Wolf Man. I was forced into a fate I didn’t want: to be a Jew in Germany.” (Eu sînt Omul Lup. Am fost obligat să accept un destin pe care nu mi-l doream: să fiu evreu în Germania.). Tragismul personajului Larry Talbot, metamorfozarea involuntară a acestuia într‑un monstru reflectă o temă largă: suferința nevinovată, dincolo de vina colectivă.
Ulterior, Siodmak a continuat să inoveze în genul horror și SF, scriind Frankenstein Meets the Wolf Man (1943), I Walked with a Zombie (1943) și Son of Dracula (1943). Tot în anii ’40, romanul său Donovan’s Brain (1942) a devenit bestseller și a fost adaptat în mai multe filme pe parcursul deceniilor.
Mai mult, după ce a devenit cetățean american, și‑a asumat un rol în lupta ideologică: a fost instruit ca agent secret și a distribuit fluturași antinaziști în Germania de dincolo de Atlantic.
Anii bătrîneții i-a petrecut la o fermă din Three Rivers, California, unde a scris romane, autobiografii (precum Wolf Man’s Maker), a ținut prelegeri la Stanford — iar în 1998 a fost recompensat cu Berlinale Camera – un soi de „Oscar retrospectiv” german.
A murit în 2000, la frumoasa vîrstă de 98 de ani, lăsînd în urmă o moștenire cinematografică care merge dincolo de genul horror — este istorie, este metaforă, este rezistență.
10 august – Nașteri
Curt Siodmak (1902–2000) – scenarist și romancier germano-american, celebru pentru scenariul The Wolf Man (1941). A introdus în mitologia modernă ideea „virusului licantropiei”, transmis prin mușcătura unui om-lup infectat. Fratele său, regizorul Robert Siodmak, a colaborat cu el la mai multe filme hollywoodiene.
Ward Moore (1903–1978) – scriitor american de SF, autor al romanului ucronic Bring the Jubilee (1953), unde Confederația cîștigă Războiul Civil American. Considerat un clasic al istoriei alternative.
Dorothy B. Hughes (1904–1993) – romancieră americană de thriller și noir, autoare a In a Lonely Place (1947), adaptat în 1950 cu Humphrey Bogart. Influență majoră asupra genului crime și astfel asupra sf hardboiled.
Barbu Cioculescu (1927–2022) – critic literar romîn, eseist și traducător, implicat în promovarea literaturii romîne clasice și moderne, inclusiv în domeniul prozei fantastice.
Miha Remec (1928–2020) – scriitor sloven de SF, unul dintre pionierii genului în fosta Iugoslavie, cunoscut pentru explorarea temelor tehnico-futuriste și sociale.
Tony Ross (1938) – ilustrator britanic prolific, cunoscut mai ales pentru cărți pentru copii (Horrid Henry, Little Princess), dar și pentru ilustrații cu elemente fantastice și umor negru.
Suzanne Collins (1962) – scriitoare americană, autoarea seriei The Hunger Games (2008–2010), un fenomen global transformat în franciză cinematografică de succes.
Claudia Christian (1965) – actriță americană, celebră pentru rolul comandantului Susan Ivanova în Babylon 5, dar și pentru apariții în jocuri video și dublaj de animație SF.
C. L. Clark (1990) – scriitoare americană, cunoscută pentru The Unbroken (2021), roman fantasy cu inspirații nord-africane și tematici politice.
10 august – Decese
Max Adeler (1841–1915) – pseudonimul lui Charles Heber Clark, autor american de umor și satiră, uneori cu elemente fantastice. Cunoscut pentru Out of the Hurly-Burly (1874).
Montague Summers (1880–1948) – scriitor, teolog și ocultist britanic, autor de lucrări despre vampiri (The Vampire: His Kith and Kin, 1928) și licantropi (The Werewolf, 1933), tratînd subiectele ca fenomene reale.
H. Russell Wakefield (1888–1964) – autor britanic de proză gotică și povestiri cu fantome, considerat un succesor al lui M. R. James. Culegeri notabile: They Return at Evening (1928).
Katharine Burdekin (1896–1963) – autoare britanică de distopii, romanul Swastika Night (1937) fiind o ucronie sumbră despre un mileniu de dominație nazistă.
William S. Baring-Gould (1913–1967) – scriitor și editor american, autor al lucrării Sherlock Holmes of Baker Street (1962), o biografie fictivă care a influențat fandomul sherlockian.
Pericle Giovannetti (1916–2001) – artist și caricaturist elvețian, cunoscut pentru umorul vizual, a publicat ilustrații și albume cu elemente de satiră absurdă.
Chad Oliver (1928–1993) – scriitor american de SF antropologic, profesor de antropologie. Romane precum The Winds of Time (1957) combină antropologia cu aventurile spațiale.
Janet Morris (1946–2024) – autoare americană de fantasy militarist și SF, cunoscută pentru seria The Sacred Band și contribuțiile la universul Thieves’ World.
Amy Wallace (1955–2013) – scriitoare americană, coautoare a Book of Lists și autoare de non-ficțiune bizară, cu subiecte marginale și cultură pop.
Premiere media – 10 august
1966 – Premiera episodului-pilot „Star Trek: The Cage” (redifuzare publică, după ce fusese respins inițial de NBC). Versiunea completă a devenit accesibilă pentru public abia în anii ’80, iar fragmente au fost integrate în episoadele „The Menagerie” (1966). Este primul material filmat din franciza Star Trek.
1984 – Lansarea filmului „Red Dawn” (Zorii roșii, regia John Milius) în SUA – primul film cu clasificare PG-13 din istoria MPAA. O invazie sovietico-cubaneză a SUA este contracarată de un grup de adolescenți rebeli. În Romînia comunistă, pelicula a circulat pe casete video piratate, dobîndind un statut de cult alături de Invasion U.S.A. (1985), cu Chuck Norris. Nu au fost doar filme de acțiune, ci simboluri ale rezistenței culturale și ale dorinței de libertate într-o societate opresivă.
1990 – Premiera serialului de animație „Tiny Toon Adventures” (episod special de lansare, „The Looney Beginning”) – deși nu este SFFF propriu-zis, are numeroase episoade parodice SF, fantasy și horror.
2001 – Lansarea filmului japonez „Metropolis” (メトロポリス, regia Rintaro, scenariu Katsuhiro Ōtomo) – adaptare liberă după manga lui Osamu Tezuka, la rîndul ei inspirată de clasicul film Metropolis (1927) de Fritz Lang. O bijuterie vizuală steampunk-cyberpunk.
2012 – Lansarea jocului „Darksiders II” – action-RPG cu elemente dark fantasy, parte dintr-o serie inspirată de Apocalipsa biblică și de mitologii multiple.
Dacă ai remarcat vreo greșeală, omisiune sau ai o completare, ne poți scrie la costin.at.graur+rofandom@gmail.com. Orice contribuție este binevenită și poate fi recunoscută într-o versiune actualizată a articolului.
